Câinele comunitar de la Pelendava

Nu, nu este ceea ce credeţi, nu m-am referit la cineva anume. Pur şi simplu este vorba chiar de un căţel, pe nume Bobi, alintat Bobiţă.

În anul 1999, la înfiinţarea acestui penitenciar, pe vremea când comandant al acestei instituţii era colonelul Lăzăroiu, acest căţeluş a fost adoptat de personalul sectorului operativ. Primul prezent înainte de ora 07.00 cât şi înainte de ora 19.00 la darea ordinului de misiune de către şefii de tură, era Bobiţă.

Calităţile sale au fost apreciate în scurt timp de către toţi agenţii din operativ. Atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte căţeluşul nostru s-a dovedit un ajutor de încredere şi de nădejde pentru lucrătorii penitenciarului.

"Alarmele acustice" ale acestuia au făcut posibilă intervenţia oportună a agenţilor în urmă cu câţiva ani la magaziile de cereale şi la Ferma de porci a instituţiei, în două nopţi întunecoase, când persoane necunoscute au escaladat gardul penitenciarului.

De atunci şi până în prezent, Bobiţă a devenit o mascotă a sectorului operativ remarcându-se prin încă două calităţi: devenea agitat de câte ori vedea persoane în civil, sau de câte ori, probabil vreun simţ câinesc, simţea suflet de om rău.

Astăzi, 27.01.2010 Bobiţă a fost decretat non grata de directorul acestui penitenciar. Încă din iulie 2009, Bobiţă şi-a manifestat antipatia pentru domnia sa. Indiferent de hainele purtate, civil sau nu, acesta îi arăta dantura îmbătrânită de cei aproape 11 ani în "serviciul penitenciar."

Aşa cum spunea Huggin pe Penifest ieri, probabil frisoanele date de blog-ul nostru au simţit nevoia unei refulări. Cum ultimele refulări ale caracterului au avut efect de bumerang, acesta s-a orientat de această dată spre un necuvântător, din păcate un prieten de încredere şi tăcut al pălmaşilor. Motivul oficial a fost că a clănţănit la un civil, cel neoficial l-am enunţat anterior.

Toată ziua, întregul detaşament de deservire al penitenciarului s-a transformat în detaşamentul de hingheri al acestuia. Plecarea la lupta cu bietul căţeluş s-a făcut cu pregătirea de rigoare: şeful punctului de lucru fiind ameninţat cu repercursiuni dacă nu prinde căţelul, iar lucrătorii din operativ cu repercursiuni dacă intervin la pepelei să nu-l prindă.

Căţelul nu a fost prins, a simţit răutatea umană gratuită şi a fugit, dar mâine urmează o nouă zi. Comandamentul antirabic constituit cu această ocazie a hotărât că dacă şi mâine eşuează în vânătoare, să-l asasineze cu otravă. Doar nu se poate ca excesele dictatoriale să fie înfrânate şi de acest necuvântător.

În rest se spune că Pelendava şi-a rezolvat toate problemele, echipa managerială e sudată. Doar că nu e sudată de un specialist, din păcate specialistul (sudorul unităţii), mare pescar ce aprovizionează şi prin cartierul Brestei unde stă un mare şef, a fost mutat la Staţia de epurare, la program de 8 ore, considerat de conducătorul unităţii ca mare specialist, doar pescarii le au cu apele, nu?

Cu permisiunea autorului acestui articol, intervin cu o completare, în fapt o fabulă (notă autor - pentru a fi cât mai aproape de realitate, fabula prezintă mici modificări) dedicată domnului director Craioveanu. Sper că se va identifica singur în personajele acesteia.

---

"Cât îmi sunt de urâte unele dobitoace,
Cum lupii, urşii, leii şi alte câteva,
Care cred despre sine că preţuiesc ceva!
De se trag din neam mare,
Asta e o-ntâmplare:
Şi eu poate sunt nobil, dar s-o arăt nu-mi place.
Oamenii spun adesea că-n ţări civilizate
Este egalitate.
Toate iau o schimbare şi lumea se ciopleşte,
Numai pe noi mândria nu ne mai părăseşte.
Cât pentru mine unul, fieştecine ştie
C-o am de bucurie
Când toată lighioana, măcar şi cea mai proastă,
Câine sadea îmi zice, iar nu domnia-voastră."
Aşa vorbea deunăzi cu un bou oarecare
Samson, dulău de curte, ce lătra foarte tare.
Căţelul Samurache, ce şedea la o parte
Ca simplu privitor,
Auzind vorba lor,
Şi că nu au mândrie, nici capricii deşarte,
S-apropie îndată
Să-şi arate iubirea ce are pentru ei:
"Gândirea voastră, zise, îmi pare minunată,
Şi sentimentul vostru îl cinstesc, fraţii mei."
- "Noi, fraţii tăi? răspunse Samson plin de mânie,
Noi, fraţii tăi, potaie!
O să-ţi dăm o bătaie
Care s-o pomeneşti.
Cunoşti tu cine suntem, şi ţi se cade ţie,
Lichea neruşinată, astfel să ne vorbeşti?"
- "Dar ziceaţi..." - "Şi ce-ţi pasă? Te-ntreb eu ce ziceam?
Adevărat vorbeam,
Iubesc mândria şi îi urăsc pe lei,
Că voi egalitate, dar nu pentru căţei."

Aceasta între noi adesea o vedem,
Şi numai cu cei mari egalitate vrem.

P.S. Deşi sunt în silenzio stampa, nu am reuşit să mă abţin să nu vin cu completări. Mi-am adus aminte, pe lângă cele deja evidente, de un caz recent.
În luna ianuarie 2010, domnia voastră v-aţi etalat puterea şi caracterul în faţa unui biet agent, agent ce, jignit şi umilit nevinovat, a plecat din biroul directorial plângând, dând satisfacţie unei victorii mizerabile, sub privirile a câtorva zeci de colegi, ACUZAT DE ... CONCEDIU MEDICAL, deşi, conform spuselor dumneavoastră, trebuia să pună la dispoziţia lucrătorului obligat să rezolve cererea unui pensionar, documentelor necesare.
Experienţa şi profesionalismul cu care vă lăudaţi, nu pe care le etalaţi, deoarece este o diferenţă între acestea, ar fi trebuit să vă facă să cunoaşteţi prevederile OUG 27/2002. Cererea fostului nostru coleg data din 20.10.2009, agentul intrând însă în concediu în luna decembrie 2009, la 10 zile de la expirarea prevederilor legale.
Dar lucrătorul obligat să rezolve cererea nu era agent, era un ofiţer, aşa cum ofiţer era şi contabilul şef acuzat de violarea arhivei unităţii. Cererea agentului în cauză, de inventariere, nu aţi mai rezolvat-o nici astăzi, doar nu era să acuzaţi iarăşi un ofiţer.
"Aceasta între noi adesea o vedem,
Şi numai cu cei mari egalitate vrem."

Sper, deşi sunt convins că greşesc, aceste abuzuri se datorează necunoaşterii prevederilor legale, nu datorită faptului că agentul în cauză era o doamnă, soţia unui ofiţer mai mult decât neagreat de dumneavoastră, acelaşi care, fiindu-vă şef la PMS, v-a atenţionat pentru întârziere la serviciu, acelaşi care i-a arătat adjunctului diferenţa dintre Legea 23 şi Legea 275.

Sau, ca să fiu plastic, fac o analogie între articolul colegului meu, completarea mea şi cazul de mai sus:

Samson, dulău de curte, nu ar avea curajul să se bată cu un leu, deşi îl urăşte, dar a ales un biet căţel.

P.S.S. Urechilă mi-a spus că pot exista repercursiuni pentru acest P.S. Dar, ceea ce nu o să întelego domnia ta şi cei care gândesc asemenea niciodată, din păcate încă prin sistemul penitenciar, din fericire din ce în ce mai puţini, natura umană este complexă. Există mulţi, din ce în ce mai mulţi, care au demnitate, aşa cum există şi printre autorii acestui blog, oameni care au oricând curajul să spună, eu scriu sub acest pseudonim. Subsemnatul face parte din ultimii amintiţi.

Siparezu`

De prin surse adunate

Târgu Jiu. Se spune că A.N.P.-ul a ajuns la concluzia că a venit vremea să ia taurul de coarne, şi doresc cu adevărat profesionalizarea acestui sistem instituţional. Astfel încât, mai marii noştri, au conştientizat greşeala făcută, sperăm noi, prin sacrificarea acarului Păun în cazul Gorbunov, astfel încât, de astăzi, noul director al Penitenciarului Târgu Jiu este comisarul Bălă Constantin.

Sacrificat nevinovat, pentru greşelile predecesorilor, deşi poate e prea mult spus, exprimarea cea mai corectă fiind pentru greşelile unora din subordonaţii predecesorilor, acesta are astfel posibilitatea să continue cele începute în primăvara anului 2008.

Curios, sau poate că nu, foarte mulţi din salariaţii acestui penitenciar au considerat perioada în care această unitate a fost sub comanda sa, ca fiind unul din momentele în care chiar au simţit că munca lor este apreciată, sunt nu numai subalternii acestuia, sunt şi colegii săi, recompensele profesionale, financiare sau morale fiind pe măsura aportului adus prin muncă în instituţia penitenciară.

Faptul că nu s-a aliat cu nici una din facţiunile existente în penitenciar, dar şi că la plecarea sa din această unitate a lăsat un colectiv unit, echilibrat, din păcate destul de repede fragmentat de fostul director Enache, a fost de natură să-l facă apreciat de aproape toţi membri personalului.

Cunoscând problemele plecate de la reorganizare pe care le are această unitate, îi urăm noului director capacitate de muncă, să rămână acelaşi om, cu acelaşi caracter pe care îl ştim, să nu uite că a avut neşansa să vadă calitatea factorului uman schimbător ca atitudine, atunci când eşti sus eşti THE BEST, când eşti jos uită că te-au cunoscut vreodată, şi, mai ales, să nu uite că a fost ca noi, şi să aprecieze cu adevărat munca pe care o depunem zi de zi.

Numai bine domnule director.

Aceeaşi Pelendava. Se spune că, după o vizită în stil propriu la A.N.P. a directorului Craioveanu, urmată de o şedinţă cu toţi ofiţerii din unitate într-o oarecare zi de luni, şedinţă în care mesajul transmis de acesta a fost: imaginea negativă creată de blogeri se va răsfrânge negativ asupra unităţii (ceva gen: chiar dacă eu fac abuzuri şi ilegalităţi, înghiţiţi în sec, că dacă nu ne defiinţăm), a urmat o adresă primită de la Direcţia Economico-Administrativă din A.N.P. nr. 17338/DEA/20.01.2010, adresă ce punea, oarecum, în dificultate valorificarea excedentului de produse agro-alimentare.

Nu ar fi ceva neobişnuit în asta, stilul său este arhicunoscut, adresa a venit de la D.E.A., se spune că semnată de directorul general adjunct Ionel CEL-MARE, în condiţiile în care această direcţie nu i se subordonează, iar anterior, la vizita descrisă, a fost interlocutorul baronului de Pelendava. Un mic şantaj psihologic pentru personal şi blogeri. Prea pe faţă ca să nu ne prindem. (pe 15 tet a tet Ion cu Ionel, pe 18 şedinţă, pe 20 adresa)

Dom' Ungureanu, nu-l mai lasaţi domne să-şi încure boii prin parohia dumneavoastră.

26.01.2010. La A.N.P. a avut loc o întâlnire de lucru, prezidată de doamna Şerban, directoarea D.E.A., care, încă de la început a ţinut să asigure participanţii că zvonurile răspândite în acest penitenciar (nu a nominalizat răspândacul, dar noi îl ştim), nu au bază reală. Echipa penitenciarului Pelendava a prezentat mai multe soluţii, din care cea mai rea se pare că este aceea de restrângere a efectivului de animale pentru acoperirea necesarului propriu, soluţiile fiind, în principiu, acceptate.

Spunem cea mai rea deoarece ne exprimăm părerea că este păcat, având în vedere mai ales recesiunea economică şi nu numai, ca A.N.P.-ul să continue să depindă de licitaţii mai mult sau mai puţin fictive, de interese mai mult sau mai puţin obscure.

Să nu uităm de plecarea de la conducerea D.G.P. a generalului Chiş, urmare a unui scandal iscat de achiziţionarea de pliculeţe de supă pentru întreg sistemul penitenciar (sursa citată: S.I.O.-O.P.), numele său fiind legat de al unui anume domn Silvestru, al cărui frate, apropo de interese obscure, a apărut în 2009 la Pelendava ... pentru afaceri.

Să nu uităm nici asta. Felicitări echipei PMT, implicit directorului Tătulescu, care a susţinut punctul de vedere al colegilor de la Pelendava. Ruşinică echipei de la PMS Craiova, implicit directorului Becheanu, care, după o discuţie în contradictoriu cu cei de la Pelendava, a părăsit şedinţa (se spune că cea care a condus echipa PMS, madame Vochescu, a avut ca sarcină de la şeful ei: fă tot ce poţi să desfiinţezi Pelendava ca să ne revină nouă în subordinea serviciului producţie bugetară, post pe care titular este ... Ion CRAIOVEANU).

S.I.O.-O.P.

În cursul zilei de ieri, imediat după postarea articolului Punct şi de la capăt, am primit pe adresa de mail a blog-ului câteva detalii destul de interesante despre un anumit Jeane, căruia un director de penitenciar i-a spus prin lunile octombrie-noiembrie: "lasă Jeane că o să am eu grijă de tine".

Am apelat la colegii mei de blog, care au solicitat activarea S.I.O.-O.P. (Serviciul Independent Operativ - Oltenia Prison), CI-ştii virtuali. Nota internă întocmită de aceştia mi-a parvenit în urmă cu câteva minute.

Se spune că Jeane nu s-a liberat. El este în custodia unui penitenciar craiovean, întâmplător condus de mai vechiul lui şef de la pielărie. Este un pepeleu relativ cuminte, fără să se facă remarcat prin ceva abateri disciplinare. În trecut, cu oarecare legătură cu cazul enunţat în articolul precedent, despre acesta se spune că ar fi fost mutat din fabrica de încălţăminte deoarece ar fi fost găsit cu ceva plusuri, de genul a câtorva zeci de metri de piele naturală, necesari pentru onorarea comenzilor neoficiale.

Iniţialele lui Jeane sunt M. J.-Z. Nu ar fi nimic neobişnuit în materialul întocmit de S.I.O.-O.P. dacă nu ar fi descoperit faptul că Jeane a fost recompensat cu permisiunea de ieşire din penitenciar pentru 24 de ore pe data de 24.12.2009.
Iaraşi am intra în cotidian cu asta, doar că, CI-ştii noştri virtuali au descoperit faptul că mai-marii noştri de la ANP i-au respins acestuia, anterior, de câteva ori această recompensă, atunci când s-a solicitat mai mult de o zi, deoarece avea o condamnare de 12 ani, pentru o infracţiune cu violenţă, omor, iar pedeapsa sa era în termen tocmai în 2015.

Cum acordarea celor 24 de ore rămâne conform legii la latitudinea directorului, se spune că acesta nu a pierdut ocazia să se revanşeze pentru munca prestată de pepeleu la fabrica de încălţăminte cât şi pentru discreţia de care acesta a dat dovadă în ancheta ce a urmat descoperirii surplusului menţionat anterior, chiar dacă, indirect, specialiştii ANP-ului consideraseră prin refuzul lor, că acesta nu îndeplinea criteriile de acordare a acestei recompense.

Aşteptăm cu interes reunirea trioului despre care se spune că, în urmă cu câţiva ani, făcea legea în făbricuţa noastră de încălţăminte.

Mulţumim S.I.O.-O.P. pentru nota internă redactată şi ne exprimăm speranţa că omologii lor, unii la propriu virtuali, nu le vor purta ranchiună.

Punct şi de la capăt

Se spune că directorii adjuncţi siguranţa deţinerii şi regim penitenciar din unităţile penitenciare au un rol important în viaţa de zi cu zi a acestor instituţii. Nu întotdeauna însă alegerea acestora coincide cu rolul pe care ar trebui să-l aibă. De regulă ei sunt aleşi deoarece:

- sunt mâna dreaptă a directorilor, atât în cele bune cât şi în cele rele;
- controlează prin intermediul subordonaţilor atât ceea ce intră cât, în special, ceea ce iese din penitenciare;
- au subordonaţi în serviciu 24 de ore din 24;
- au aproape cel mai mare număr de subordonaţi;
- pot da mâna de ajutor cea mai consistentă la înlăturarea posibililor indezirabili;


Se spune că directorii adjuncţi dintr-un penitenciar craiovean au fost aleşi astfel:

1. Un prim director adjunct a fost înlăturat din această funcţie deoarece a refuzat să închidă ochii la abuzurile în derulare. Se spune că acesta, fost lucrător de informaţii, nu a vrut să spună DA, la dispoziţii mai mult sau mai puţin legale.

2. Al doilea director adjunct, aşa cum a fost exprimarea directorului ce l-a propus în funcţie în faţa unui consiliu de conducere, trebuia adus deoarece are locuinţa în apropierea penitenciarului. Astfel, managementul carierei se prezumă în respectiva optică la a locui lângă instituţia în care îţi desfăşori activitatea.
Uimirea tuturor a fost mare, a făcut echipă, profesional, cu cei vânaţi. Se spune că acesta, sesizând dorinţa de a deveni părtaş la abuzuri cât şi că se vrea a fi un instrument într-o dorinţă sadică de răzbunare, a plecat singur după 3 luni. Mare om, mare caracter.

3. Al treilea director adjunct. Motivul aducerii sale, motiv expus de asemenea, nu va stârni cine ştie ce polemici. Sunt clasice astfel de cazuri. Totuşi să împuterniceşti un director adjunct pe motiv că are probleme financiare este o mare greşeală. Un astfel de om este şi va fi vulnerabil, atât în faţa pepeleilor, cât şi în faţa situaţiilor de criză.
S-a văzut, se spune că va pleca şi el, mai mult, sau mai puţin voit.

4. Al patrulea director adjunct ... se spune că e pe drum. Acesta va fi adus de la ceva distanţă, de dincolo de dealul Balota, din Mehedinţi. Exista într-o vreme, mulţi ştiu despre cine e vorba, un deţinut, alintat de şeful său Jeane. Acesta de ar mai fi, multe lucruri ar avea de povestit.
Se spune că, viitorul director adjunct, înainte de a deveni ofiţer, era magaziner (gestionar) la pielăria dintr-o fabrică de încălţăminte unde mare şef era pe atunci directorul ce este la al 4-lea locţiitor în 6 luni. Jeane, deţinutul, şi nu numai el, ar putea spune multe despre comenzile onorate de cei doi începând de la flecuri până la cizmuliţe noi pentru soţii sau amante de directori şi directoraşi. Curele, genţi de piele, centuri, chingi port-arme, nu mai vorbim ...
Se spune de asemenea că, pentru a fi siguri că nu le stă nimeni piedică în reînnodarea vechii prietenii şi în onorarea viitoarelor comenzi, noua echipă ar fi cerut detaşarea kamikaze-ilor de Pelendava.


Se spune că zvonurile întotdeauna au un sîmbure de adevăr. Alteori se spune că zvonurile sunt în totalitate adevărate.

Se spune că .....

Având în vedere faptul că mai vechii mei colegi în ale blogului sunt în silenzio stampa pe perioadă deteminată din motive pe care probabil vi le vor aduce la cunoştinţă când vor considera necesar, am rămas până la sfârşitul lunii ianuarie singurul blogger de pe aici.

Inspirat ca pseudonim dintr-un cotidian local, voi posta la fel articolele mele, începând cu formularea ... se spune că ... . La fel ca şi acolo, asemănările cu fapte, întâmplări, nume, prenume, sunt absolut întâmplătoare, sau poate că nu ...

Deci, se spune că ...

Bârfe de bilanţ

PMS Craiova. Directorul Becheanu a dat iaraşi dovadă de posibilitatea de capacitare a subordonaţilor, numărul participanţilor din acest penitenciar fiind destul de mare. Oamenii destinşi, voie bună, dans şi joc, inclusiv câteva dedicaţii primite de la slujbaşi.
Mda, să nu uit, aproape l-ai sufocat pe directorul general adjunct Chiş, săracu`, cred că din cauza ta a plecat aşa devreme. Posibil să se fi dus direct la ORL, cu urechea dreaptă ferfenitză.

PMT Craiova. Directorul Tătulescu destul de abătut în prima parte a serii, mult mai volubil spre sfârşit. Deşi la început s-a contrat un pic cu directorul Craioveanu pe scaunul din stânga tatălui (Chiş), nu numai că a avut câştig de cauză, dar, mai târziu s-a întreţinut o mare parte din seară cu acesta.
Unii din cei aflaţi mai aproape spun că directorul Craioveanu i-a mulţumit pentru sprijinul acordat la menţinerea bugetului familiei, Tătulescu aprobând decontarea unor ochelari pentru soţia acestuia, de doar 2 400 RON.
Oamenii destinşi, voie bună, dans şi joc, fără dedicaţii primite de la slujbaşi.

P. Târgu Jiu. Directorul Enache, după perioada de început, când postacii gorjeni spamau fratele mai mare Penifest, pare să fi reuşit să strângă în jurul său o echipă. Destul de mulţi participanţi şi din această unitate.
Oamenii destinşi, voie bună, dans şi joc, fără dedicaţii primite de la slujbaşi.

P. Severin. Directorul Săvescu este în aceeaşi situaţie. Rezultatul este evident. O echipă omogenă, destinsă, dedicaţii berechet (adică multe, nu fostul Beri de la DIP :D). Poate prea multe, actualul director adjunct, împuternicit, Stoianovici, fiind luat la un moment dat în băşcălie, pentru insistenţa de a intra în graţiile şefului.

P. Pelendava. Directorul Craioveanu, după ce a pierdut primul scaun în defavoarea lui Tătulescu, l-a pierdut şi pe al doilea în defavoarea lui Săvescu. Astfel încât, cu excepţia discuţiilor cu Tătulescu, a stat stingher, într-un colţ de masă, trist şi abătut că nu a prins un loc mai aproape de urechea tatălui.
Prezenţa subalternilor, să zicem jenantă. Ceilalţi 4 omologi ai săi şi-au adus la masa regală câţiva subordonaţi, în schimb acesta a fost trădat până şi de omul de casă, Sorinel, care a stat la masa severinenilor.
Restul participanţilor, aşa cum a remarcat fostul medic al Penitenciarului Pelendava D.M., au stat retraşi, abătuţi. Momentul de tensiune maximă a fost când aceştia au constatat că nu au bani suficienţi să dedice o melodie directorului Craioveanu. Bine că nu au avut bani, pleca Craioveanu mult mai devreme acasă dacă asculta melodia deja aleasă de aceştia. Oricum şi-a scurtat staţionarea la serată, plecând la 5 minute după ce întreaga suflare i-a cântat cu simpatie directoarei adjuncte DEA La multi ani. Deh, caracterul omului mon cher.
Amuzant la partea cu plecare a fost că a trecut pe la masa subalternilor de la Pelendava şi, cu excepţia directorului adjunct tehnic, nu a dat mâna cu nimeni, ceilalţi fiind ignoraţi cu desăvârşire. (cum să se coboare ditamai directorul să dea mâna cu toată plebea)


Şi aşa şi cu bilanţul regional.

Uitasem să spun şi câteva cuvinte despre invitatul de seamă de la ANP. Asasinat vocal de Bechi în interior, era aşteptat cu înfrigurare în afara sălii de sindicalişti, ce sperau să mai afle una, alta. Diplomatic, DGA-ul a evitat să dea răspuncuri tranşante, oricum nimic nu e sigur în ziua de astăzi.
În rest, a relaţionat cu foarte multă lume, având un aer mai mult de profesor decât de şef, propice unor discuţii conform ambientului, amicale şi probabil constructive.
Din pacate, permanent, de la distanţă, era încadrat, unii ar zice informativ, de doi siparezi, singurii prezenţi de astfel la serată. Prezenţa acestora, a făcut ca mulţi să evite orice discuţie.

SAFARI în Pelendava

Safari (din arabă: سفر , safar, însemnând călătorie) este o expediţie de vânătoare, care se desfăşoară în general în Africa orientală, în scopul prinderii unor mamifere mari (elefanţi, lei etc.).

Safari, ca ramură distinctă a vănătorii, a fost promovată de autorul american Ernest Hemingway şi preşedintele Theodore Roosevelt. Aceasta se referă la o călătorie de câteva zile sau chiar săptămâni prin junglă, în încercarea de a vâna o pradă mare.

Vânătorii: Craioveanu Ion – director
Fulga Sorinel – director adjunct SDRP
Vânatul: Popescu Alin şi cei consideraţi prieteni
Locul vânătorii: Penitenciarul Pelendava
Sub privirile: mass-mediei locale şi centrale

Bilanţul regional. 20.01.2010, ora 1230, la Casa Armatei va avea loc Bilanţul regional pe anul 2009 al celor 5 penitenciare din zona Olteniei: PMS Craiova, PMT Craiova, Pelendava, Târgu Jiu şi Severin.

Trecut prin eşecul de imagine precedent, când lucrătorii sectorului operativ au boicotat şedinţa de bilanţ, iar câteva ore mai târziu întregul personal a boicotat seara tradiţională ce urma să fie petrecută împreună cu lucrătorii din celelalte penitenciare craiovene, directorul Craioveanu a dat dispoziţii clare: cel puţin membrii Consiliilor de conducere vor participa obligatoriu la serata ce va urma la Hanul Craioviţei, cu atât mai mult cu cât din partea ANP-ului va participa, se pare, directorul general adjunct Horia CHIŞ.

Directorul adjunct SDRP Fulga Sorinel, după „papara” de rigoare primită urmare a faptului că nu a reuşit să „convingă” subordonaţii să participe la şedinţa de bilanţ şi serata din data de 14.01.2010, a făcut o campanie publică furibundă încercând să le arate cât de important este …. pentru unii să demonstreze că la Pelendava lucrurile nu sunt aşa grave aşa cum sunt descrise în mediul virtual.

http://olteniaprison.blogspot.com/2010/01/bilant-anost-si-boicotat.html

Rezultatul … cam slăbuţ se pare.

La vânătoare de … „prieteni”. După acuzele lansate atât în mediul virtual cât şi în real life, directorul Craioveanu, mai şcolit în ale vieţii, a realizat cât de importante sunt, fie susţinerea oamenilor, fie aprecierea lor.

Deoarece nu se mai poate pune problema unei aprecieri privind capacităţile sale manageriale, începând cu şedinţa de luni cu toţi ofiţerii din unitate, confesiunile în faţa unor salariaţi ai unităţii dar şi, mai grav, a deţinuţilor (tot luni), a încercat să inoculeze ideea unui prejudiciu de imagine pentru întreaga unitate, deşi realitatea este că domnia sale împreună cu cel scăpat din lanţ sunt cei care au prejudiciat imaginea unităţii, imagine refăcută cu greu de actualul purtător de cuvânt al unităţii.

Spre deosebire de domnia sa, directorul adjunct Fulga Sorinel are o altă strategie, mult mai contraproductivă. Plecând de la exprimarea „o sa vânez eu toţi prietenii lui Popescu”, acesta a trecut direct la fapte.

Câte 2 controale de noapte, pânde atât la secţia exterioară Făcăi, cât şi la penitenciar, vânătoare de greşeli, ameninţări mai mult sau mai puţin voalate, sarcini care se suprapun adresate subordonaţilor doar, doar aceştia nu se vor încadra în ele, până la interdicţia muncii în echipă adresate ofiţerilor din subordine, pe motiv de … complot.

Din considerentele enunţate anterior, acesta îi vânează pe toţi care au curajul să se afle la o apropiere mai mare de 1 metru de cel care a semnalat abuzurile comise de domnia sa. Vinovaţi, nevinovaţi, acesta îi supune furcilor caudine.

Probabil, atât ofiţerii cât şi agenţii din subordine, stresaţi de această vânătoare vor ceda, în masă, … intrând în medical.

Prima victimă. Acuzat de participare la teoria conspiraţiei, un biet agent ce a încurcat 2 condici de predare-primire documente a cedat, solicitând să revină pe schimb. Agentul în cauză a luat din greşeală condica directorului adjunct, lăsând-o în loc pe a sa. Condica lui Sorinel conţinea însă … albul imaculat, pe motiv că, nimeni nu mai vrea sa-i redacteze lucrările. (n.a. de când cu blogul Oltenia Prison a învăţat să pornească calculatorul)

Conform celor din controlul de fond, care au cerut oficial să i se mai ia din sarcini, agentul era bine pregătit profesional, acesta îndeplinind o serie de atribuţii ce’l asemănau cu superJacobs: desemnat pe lângă judecătorul delegat, secretar la comisia de disciplină a pepeleilor, secretar la comisia de recompense, responsabil cu regimul cererilor pepeleilor, agent procedural, supranumit GSM de către pepeleii ce au rămas fără telefoane mobile prin prezenţa sa activă la percheziţiile la care a fost rugat să participe de către ofiţerii SDRP (peste 40 din 112 telefoane mobile descoperite). Ah, ca să nu uit, respectivul agent, mai întocmea şi decizia zilnică pentru Sorinel.

„Victoria” a fost marcată corespunzător de directorul adjunct, prezentând directorului Craioveanu agentul ca fiind TRECUTUL iar înlocuitorul ca fiind VIITORUL.

Televizorul e de vină. Directorul adjunct Sorinel Fulga a ajuns la concluzia că cele 3 televizoare instalate la: dispecerat, sala de pregătire a personalului din operativ şi la şoferul de serviciu au un efect nociv şi negativ asupra personalului care are acces la ele, drept urmare i-a suflat în ureche tătucului, astfel încât acestea au fost decretate non-grata, urmând sa fie infierate (înmagazinate), ca prejudiciind grav capacitatea operaţională din unitate (n.a. astfel personalul nu va mai vedea reportajele în care apar cei doi oameni, din ce în ce mai publici)

Notă director: Televizoarele, blog-urile Oltenia Prison şi Penifest dăunează grav calificativelor dumneavoastră de sfârşit de an.

De acum, toate vor fi frumoase şi roz în Pelendava, personalul va muri în neştiinţă, muncind cu conştiinciozitate, ferm convins că cel care îi face hoţi, proşti, incapabili, are dreptate.

Cineva acolo sus ma iubeste (ANP si MJ)

Astazi am asistat intamplator la o discutie intre doi sefi ai subsemnatului, cele auzite confirmandu-se ulterior si din alte surse.
Inainte de a posta ideea acestui articol as vrea sa fac un scurt rezumat al acestora. Este vorba de afirmatiile directorului adjunct SDRP de la Pelendava, comisar sef Sorinel FULGA.

Deoarece nu consideram necesar sa postam pe blog numele unor oameni a caror onoare poate fi patata de afirmatiile acestuia, vom incerca sa fim cat mai evazivi.

- m-am intalnit vineri cu procurorul ......... la barul Blue Moon din Brazda si mi-a zis ca o sa scap fara probleme daca fac cum zice el;
- m-am consultat cu un juristul ............ si m-a invatat ce sa spun ca sa scap;
- astazi la 14.00 am vorbit cu ................ si mi-a zis sa nu-mi fac probleme. Noi ne stim bine, am fost colegi in academie, chiar daca nu am fost in acelasi an. (n.a. ofiter din ANP cu functie. Convorbirea s-a derulat prin dispeceratul unitatii);
- l-am sunat in week-end pe ................ si a zis ca am gresit dar face tot ce poate sa ma scape (n.a. ceva mare prin M.J.)

Tinand cont de toate aceste aspecte, precum si de cele ce a spus ca vrea sa sustina in fata parchetului, asa cum a sustinut in fata ANPului, am convocat echipa de redactie Oltenia Prison, si, impreuna cu acestia am pregatit un material in sprijinul ofiterului implicat de la Pelendava.

Pe aceasta cale, va adresam rugamintea, daca doriti, sa ne sprijiniti cu puncte de vedere juridice, pe adresa de mail a Blog-ului, respectiv: olteniaprison@gmail.com

Materialul este:

Domnule procuror,

Având în vedere specificul activităţii noastre, revin cu completări care sunt de natură să creeze o imagine clară, din punct de vedere legal, ale celor sesizate anterior.

ART. 288

Falsul material în înscrisuri oficiale

Falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.

Falsul prevăzut în alineatul precedent, săvârşit de un funcţionar în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Sunt asimilate cu înscrisurile oficiale biletele, tichetele sau orice alte imprimate producătoare de consecinţe juridice.

Tentativa se pedepseşte.

1. Registrul de evidenţă a rapoartelor de incident - înscris oficial

Conform interpretărilor juridice, înscrisul oficial este "expresia grafică a unei manifestări sau declaraţii de voinţa, ori a unei atestări a unui fapt" redând prin conţinut fapte, împrejurări, evenimente, stări, acţiuni de care legea penală leagă anumite consecinţe juridice.

In acelaşi timp, noţiunea de înscris oficial este în concordanţă şi cu definiţia ei criminalistică prin care se vizează "orice înscris tipărit, dactilografiat, manuscris, schiţă, desen, prin care se atestă starea civilă, identitatea personală, pregătirea şcolară ori profesională, încheierea de diferite contracte, felurite declaraţii, precum şi bilete de călătorie, timbre, etc. ".

Potrivit art. 150 alin. 2 din Codul penal, aşa cum a fost modificat prin Legea 140/1996, înscris oficial este "este orice înscris care emana de la o unitate la care se refera art. 145 sau care aparţine unei asemenea unităţi.” Art. 145 defineşte termenul de "public" prin tot ce priveşte autorităţile publice, instituţiile publice, instituţiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publică, serviciile de interes public, precum şi bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public.

Din considerentele enunţate de art. 145 Cod penal coroborat cu prevederile art. 1, alin. 3 din Hotărârea de Guvern 1849/2004 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor rezultă faptul că Penitenciarul Pelendava este o instituţie publică, iar documentele emise de aceasta intră în categoria înscrisurilor oficiale.

Având în vedere cele menţionate anterior documentul alterat de directorul adjunct la Penitenciarului Pelendava, comisar şef Sorinel FULGA, are o serie de caracteristici care atestă de asemenea caracterul său de înscris oficial, astfel:

Registrul de evidenţă a rapoartelor de incident:

- este înregistrat la registratura Penitenciarului Pelendava;

- are filele numerotate;

- este contrasemnat ca fiind un înscris oficial al Penitenciarului Pelendava, fiind autentificat în acest sens cu ştampila unităţii pe ultima filă;

- este prevăzut prin Decizia Directorului General al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor nr. 491/28.05.2007 privind aprobarea Nomenclatorului dosarelor şi termenelor de păstrare a documentelor create în activitatea unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;

- are termen de păstrare permanent.

2. Alterarea înscrisului oficial

Literatura de specialitate, cât şi practica judiciară au relevat elementele esenţiale ale infracţiunii de fals în acte, arătând că aceasta prezintă trei caracteristici principale şi anume:

- alterarea adevărului conţinut într-un document,

- producerea efectivă sau aptitudinea de a produce consecinţe juridice,

- prezenţa elementului intenţie la săvârşirea faptei.

Oricare ar fi modurile de alterare a adevărului pe care se prezumă că îl exprimă înscrisul oficial, ele se reduc în principal la două forme: falsul material şi falsul intelectual.
Falsul material se poate comite atât concomitent cu întocmirea documentului, prin realizarea unui document în întregime contrafăcut, cât şi după redactarea acestuia printr-o modificare (alterare) fizică a sa. Alterarea unui înscris constă din denaturarea lui, modificarea materială, transformarea conţinutului, ştergerea în orice mod de litere, fraze, cuvinte, semne de punctuaţie, ori folosirea unor procedee de juxtapunere.

Deşi legea penala nu face deosebire între diferitele modalităţi de realizare ale falsurilor, referindu-se doar la efectele acestora - falsificarea - în practică s-a apreciat că un document poate fi :

1. falsificat - prin modificări parţiale aduse unui act autentic,

2. contrafăcut - prin producerea unui document în totalitate fals.

Intr-o lucrare de referinţă pentru cercetarea criminalistică a falsului în acte din România, republicată recent, se arată că “Procedeele cele mai frecvente de alterare a actelor sunt ştersăturile şi adăugirile. Aceste forme de modificare a unui act adevărat se pot întâlni separat sau împreună, pe acelaşi act şi chiar la acelaşi cuvânt sau semn grafic; de asemenea ele pot însoţi şi alte forme de modificare ale actului”. Sigur ca metodele de falsificare, alterare a conţinutului unui document nu se opresc aici.

La aceste se adaugă şi falsul prin acoperire de text.

3. Prejudiciul material şi aptitudinea de a produce consecinţe juridice

Fără o hotărâre şi fără exteriorizarea ei prin acţiune nu poate exista infracţiune, deoarece numai o acţiune (o inacţiune) poate aduce atingere valorii sociale şi deci să producă urmări sociale periculoase.

Art. 157, alin. 1 (obiectivele procedurii disciplinare) din Hotărârea de Guvern nr. 1897/21.12.2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor: „în locurile de deţinere, ordinea şi disciplina sunt stabilite şi menţinute riguros, în scopul asigurării securităţii colective şi individuale, precum şi a unei vieţi în comun bine organizate.”

În conformitate cu prevederile art. 157, 158, 159, 160 şi 161 din Hotărârea de Guvern nr. 1897/21.12.2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor privind procedura disciplinară a persoanelor private de libertate şi prevederile Deciziei nr. 497/04.06.2007 a Directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor privind metodologia procedurii disciplinare aplicabile persoanelor private de libertate, etapele procedurii disciplinare sunt următoarele:

- pasul 1: întocmirea raportului de incident (orice membru al personalului administraţiei penitenciarului care constată abaterea disciplinară);

- pasul 2: înregistrarea obligatorie ca raportului de incident de către şeful de tură în registrul instituit în acest sens;

- pasul 3: declanşarea procedurii disciplinare de către şeful secţiei;

- pasul 4: efectuarea cercetării prealabile a abaterii disciplinare de către o persoană desemnată;

- pasul 5: desfăşurarea lucrărilor comisiei de disciplină a deţinuţilor.

În cazul sesizat nu au fost urmaţi decât primii trei paşi prevăzuţi de actele normative.

Comisia de disciplină nu se poate antepronunţa cu privire la abaterea disciplinară, aceasta luând hotărâri numai în integralitatea ei (director penitenciar – preşedinte, director adjunct – membru, supraveghetor – membru), ea poate lua o hotărâre numai după studierea dosarului de cercetare care cuprinde declaraţii, note de informare, note de constatare şi orice alte înscrisuri olografe sau copii ale documentelor oficiale ori mijloace de probă şi după ascultarea deţinutului în cauză şi a oricărei persoane care are cunoştinţă despre împrejurările comiterii faptei.

Având în vedere faptul că, în conformitate cu prevederile art. 161, alin. 1 din Hotărârea de Guvern nr. 1897/21.12.2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor: „autoritatea disciplinară este exercitată numai de comisia de disciplină”, prin acţiunea de alterare a Registrului de evidenţă a rapoartelor de incident şi distrugere a raportului de incident, directorul adjunct la Penitenciarului Pelendava, comisar şef Sorinel FULGA adus atingere valorilor sociale, de natură să producă urmări periculoase având în vedere chintesenţa dorită de legiuitor prin prevederile din art. 157, alin. 1 (obiectivele procedurii disciplinare) din Hotărârea de Guvern nr. 1897/21.12.2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor: „menţinerea riguroasă a ordinii şi disciplinei în scopul asigurării securităţii colective şi individuale, precum şi a unei vieţi în comun bine organizate.”

În ceea ce priveşte aptitudinea de a produce CONSECINŢE JURIDICE, prin acţiunea de alterare a Registrului de evidenţă a rapoartelor de incident şi distrugere a raportului de incident, menţionez următoarele:

Aplicarea unei sancţiuni disciplinare de către Comisia de disciplină a deţinuţilor avea următoarele consecinţe juridice:

- schimbarea regimului de deţinere al deţinutului intr-unul mai sever (art. 91, alin. 3 din Hotărârea de Guvern nr. 1897/21.12.2006), abaterea disciplinară comisă de deţinut fiind una gravă, prevăzută de art. 63, lit. r din Hotărârea de Guvern nr. 1897/21.12.2006.

- amânarea liberării condiţionate (art. 75 şi art. 77 din Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi art. 190 şi 191 din Hotărârea de Guvern nr. 1897/21.12.2006), având în vedere ca liberarea condiţionată constituie o măsură de încredere faţă de deţinut, bazată pe conduita acestuia pe perioada detenţiei şi de eforturile acesteia pentru reintegrare socială, iar prin autoagresiune, deţinutul a dat dovadă că nu îndeplinea respectivele condiţii.

Scrisoare deschisă

16.01.2010

Domnului ministru Cătălin Marian PREDOIU

Spre ştiinţă,

Domnului subsecretar de stat Radu RAGEA

Am asistat, ca mulţi colegi din sistemul penitenciar, în anul 2008, la modul de gestionare a incidentului de la Penitenciarul Brăila

http://penifest.blogspot.com/2008/11/despre-cum-gsit-anp-ul-penitenciarul.html

Reacţia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor a fost identică, până la un punct, cu cea privind incidentul de la Penitenciarul Pelendava.

Dacă, în primul caz, când a fost vorba de deţinuţi, echipa de anchetă a ANP a ajuns în aceeaşi seară la Brăila, la Pelendava, fiind vorba de colegii lor, umiliţi şi abuzaţi de către directori în faţa deţinuţilor, numai insistenţa mass-mediei a făcut ca aceştia să se deplaseze la Craiova.

Rezultatele de la Brăila s-au concretizat atât în comunicate preliminare cât şi în hotărâri drastice. La Pelendava, întrebările anchetatorilor au fost destule de evidente, încercau sa se agaţe de orice ar putea muşamaliza incidentul, sau de orice putea face ca agenţii şi ofiţerii care au intervenit legal (cu pixul, nu cu bastonul), să fie vinovaţi.

Rezultatele anchetei se lasă nu numai aşteptate, dar, în zilele de la sfârţitul săptămânii, aceştia au cerut o serie de documente, larg descrise pe un blog oltenesc, documente care interpretate de un necunoscător al specificului acestei unităţi, puteau ajuta la muşamalizarea incidentului şi la culpabilizarea ultimilor amintiţi anterior.

http://olteniaprison.blogspot.com/2010/01/musamalizarea.html

Dacă un director de penitenciar instigă un deţinut la plângere penală împotriva unui coleg, şi asta în văzul a peste 6 agenţi şi peste 100 deţinuţi (aspect neverificat de către anchetatori), iar dumneavoastră consideraţi că merită să vă reprezinte în teritoriu atunci sistemul penitenciar nu va fi profesionalizat niciodată, aşa cum susţineţi.

http://www.editie.ro/new/mod.php?mod=stiri&idcat=1&idstire=92376&title=Penitenciarul-Pelendava--inspectat-cu-noaptea-n-cap

Postez în continuare cele apărute pe blogul www.olteniaprison.blogspot.com , pe care le-am interpretat ca un strigăt disperat de dreptate, adresat poate singurilor neimplicaţi “emoţional”, şi “afectiv”, ministrul Cătălin PREDOIU şi subsecretarul de stat Radu RAGEA.

CORTINA. Incă de la început, indiferent cine a fost la conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, funcţionar public cu statut special sau magistrat, aceştia au preferat noţiunea de “spălare a rufelor în familie”, aspect incorect şi neprofesionist datorat pilelor şi relaţiilor din unele unităţi penitenciare, aspect care a făcut ca împotriva făptuitorilor de abateri disciplinare, sau, mai rău, de infracţiuni, să se ia o serie de măsuri care frizează ridicolul.

Poate că e timpul să ne asumăm şi pe cele bune, şi pe cele rele, şi să ridicăm această cortină, sub umbra căreia sistemul penitenciar a fost abuzat şi este abuzat în continuare de cei care, vorba unui comentator de pe acest blog, nu se pot lepăda de mentalităţile cazone şi obiceiurile comunisto-securiste.

Aceste măsuri au dat naştere la situaţii, aşa cum este cea din prezent, când la conducerea unui penitenciar au ajuns aceeaşi oameni, de regulă destituiţi în urmă cu câţiva ani dintr-o conducere.

- directorul Craioveanu Ion: destituit 2001 pentru cheltuirea ineficientă a banilor publici precum şi alte acuzaţii, din funcţia de director adjunct la PMT Craiova. In prezent unitatea în care este director (Penitenciarul Pelendava) are aproape cel mai mare volum de achiziţii publice din sistemul penitenciar. Astăzi, 15.01.2010 îi expiră împuternicirea ca director al acestui penitenciar. Cunoscând relaţiile personale ale acestuia ne aşteptam la o noua reinvestire de către domnul ministru Predoiu.

- directorul adjunct Fulga Sorinel: destituit în urmă cu câţiva ani datorită incidentului de la PMT Craiova când 3 copii minori au decedat.

http://www.apador.org/show_report_nf.php?id=4

Citat: Maiorul Fulga, şeful Serviciului Pază, a fost şi el pus la dispoziţia DGP dar a şi fost trimis la penitenciarul Pelendava.

Sursa: APADOR-CH - 2004

Probabil, timpul face să se uite multe, este un criteriu de numire în funcţii de conducere în sistemul penitenciar, din păcate acesta fiind rezultatul lipsei de performanţă în actul managerial cât şi de reeditare a situaţiilor identice din trecut.
http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Craiova-_Afacerile_puscariei-denuntate_pe_blog_0_189581896.html
http://www.adevarul.ro/locale/craiova/Afaceri_murdare_in_penitenciarele_din_Craiova_si_Colibasi_0_189581132.html
http://olteniaprison.blogspot.com/2009/12/strugurii-sunt-acrii.html

Dorinţa de a ascunde şi muşamaliza, deşi atitudinea corectă a unor conducători ar fi de a încerca să facă ceea ce a cerut ministrul Predoiu, proaspăt reinvestit, să taie răul de la rădăcina, înainte de a fi prea târziu, în vederea profesionalizării sistemului instituţional penitenciar:

Mesajul ministrului Justiţiei către personalul din Administraţia Naţională a Penitenciarelor: „ Îmi exprim cu încredere speranţa că în 2010 vom începe să culegem rezultatele eforturilor depuse împreună pentru modernizarea şi profesionalizarea Justiţiei şi, în particular, a sistemului penitenciar.”

Din păcate, aşa cum se întâmpla in sistemul penitenciar, principalul vinovat este cel care a rupt tăcerea, detractorul.

Cunoscând multe astfel de situaţii, am deja un sentiment de deja-vu, astfel încât îi sfătuiesc deja pe cei care au crezut în ideea utopica că pot transpune în practică în sistemul penitenciar mesajul transmis de Ministrul Justiţiei, domnul Cătălin Predoiu, să citească cât mai degrabă : Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice si din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii.

Nu vă cerem nimic prin această scrisoare deschisă, vă cerem doar …. sa o citiţi.

UPDATE: pentru anonimul 16 ianuarie 2010, 20:27
"Predoiu nu o sa zica nimic despre asta motivand ca nu citeste blogurile....asa zic toti dar in realitate la unii le cam tremura genunchii cand deschid blogurile sa vada daca s-a mai spart cate unul si iar a transpirat ceva.
Daca sunteti uniti si va asumati cele reclamate trebuie sa ia masuri."

Aceasta scrisoare deschisa a fost trimisa pe mail-uri urmatorilor:

- Catalin PREDOIU - ministrul justitiei

- Radu RAGEA - subsecretar de stat

- Radu BUICA - consilier al ministrului justitiei

- biroului de presa al Ministerului Justitiei

- mass-mediei din baza de date Oltenia Prison

Hotul si "frustratii"

http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Craiova-_Afacerile_puscariei-denuntate_pe_blog_0_189581896.html

Nu prea am mai avut timp sa postez pe acest blog, dar nu am reusit sa ma abtin vazand explicatia penibila data de Craioveanu la acuzele formulate pe acest blog.

In loc sa spuna, vinovat, nevinovat, au dreptate, nu au, am gestionat prost banii publici in 2009, nu am gestionat prost banii publici in 2009, am furat in 2001, nu am furat in 2001, acesta contraataca gresit, considera subsemnatul.

Per ansamblu raspunsul lui a fost: e adevarat ce scrie pe acolo de mine, dar vreau sa spun ca aia sunt niste frustrati domne. Au cerut functii, nu le-am dat, si atunci mi-au dat in vileag trecutul si prezentul.

::)) tare rau explicatia.

Musamalizarea

Documentele si datele solicitate in cursul zilei de 14.01.2010 de Directia Inspectie Penitenciara din Administratia Nationala a Penitenciarelor, au aratat clar, tuturor celor care au aflat de acestea, dorinta de musamalizarea a celor relatate inclusiv de mass media din Penitenciarul Pelendava Craiova.

Inca de la inceput, indiferent cine a fost la conducerea Administatiei Nationale a Penitenciarelor, functionar public cu statut special sau magistrat, acestia au preferat notiunea de “spalare a rufelor in familie”, aspect incorect datorat pilelor si relatiilor din unele unitati penitenciare, aspect care a facut ca impotriva faptuitorilor de abateri disciplinarea, sau, mai rau, de infractiuni, sa se ia o serie de masuri care frizeaza ridicolul.

Aceste masuri au dat nastere la situatii, asa cum este cea din prezent, cand la conducerea unui penitenciar au ajuns aceeasi oameni, de regula destituiti in urma cu cativa ani dintr-o conducere.

- directorul Craioveanu Ion: destituit in urma cu cativa ani pentru cheltuirea ineficienta a banilor publici precum si alte acuzatii, din functia de director adjunct la PMT Craiova. In prezent unitatea in care este director are aproape cel mai mare volum de achizitii publice din sistemul penitenciar. Astazi, 15.01.2010 ii expira imputernicirea ca director al acestui penitenciar. Cunoscand relatiile personale ale acestuia ne asteptam la o noua reinvestire de catre domnul ministru Predoiu.

- directorul adjunct Fulga Sorinel: destituit in urma cu cativa ani datorita incidentului de la PMT Craiova cand 3 copii minori au decedat.

http://www.apador.org/show_report_nf.php?id=4

Citat: Maiorul Fulga, şeful Serviciului Pază, a fost şi el pus la dispoziţia DGP dar a şi fost trimis la penitenciarul Pelendava.

Sursa: APADOR-CH - 2004

Probabil, timpul face sa se uite multe este un criteriu de numire in functii de conducere in sistemul penitenciar, din pacate acesta fiind rezultatul lipsei de performanta in actul managerial cat si de reeditare a situatiilor identice din trecut.
http://www.adevarul.ro/locale/craiova/Afaceri_murdare_in_penitenciarele_din_Craiova_si_Colibasi_0_189581132.html
http://olteniaprison.blogspot.com/2009/12/strugurii-sunt-acrii.html

Dorinta de a ascunde si musamaliza, desi atitudinea corecta a unor conducatori ar fi de a incerca sa faca ceea ce a cerut ministrul Predoiu, proaspat reinvestit, sa taie raul de la radacina, inainte de a fi prea tarziu, in vederea profesionalizarii sistemului institutional penitenciar :

Mesajul ministrului Justiţiei către personalul din Administraţia Naţională a Penitenciarelor: „ Îmi exprim cu încredere speranţa că în 2010 vom începe să culegem rezultatele eforturilor depuse împreună pentru modernizarea şi profesionalizarea Justiţiei şi, în particular, a sistemului penitenciar.”

Din pacate, asa cum se intampla in sistemul penitenciar, principalul vinovat este cel care a rupt tacerea, detractorul.

Cunoscand multe astfel de situatii, am deja un sentiment de deja-vu, astfel incat ii sfatuiesc deja pe cei care au crezut in ideea utopica ca pot transpune in practica in sistemul penitenciar mesajul transmis de Ministrul Justitiei, domnul Catalin Predoiu, ca trebuie sa citeasca cat mai degraba : Legea nr. 571/2004 privind protectia personalului din autoritatile publice, institutiile publice si din alte unitati care semnaleaza incalcari ale legii.

Chiar daca va fi un articol lung si mai mult tehnic, aratam si baza legala care, in mod normal ar fi trebuit sa fie luata in considerare de cei 3 ofiteri veniti in control, cat si ceea ce au omis la verificari.

1. Clementa cu incalcarea legii.

Astazi au fost cerute documente legate de prezenta pe toata perioada de detinere in acest penitenciar a detinutilor SI si EM, respectiv situatii de absente, indirect si alte situatii de refuz de nerespectare a programului zilnic, ambii trebuind sa aiba intocmite rapoarte de incident pentru nerespectarea programului zilnic in data de 07.01.2010.

Ce se urmareste :

- acuzarea ofiterilor participanti la faza initiala, de intocmire a primelor rapoarte privind nerespectarea programului zilnic, respectiv, intocmirea abuziva a acestora tinand cont de faptul ca si in trecut acestia au mai absentat de la programul zilnic;

- incalcarea astfel, in trecut, a art. 69, lit. d) depăşirea atribuţiilor de serviciu ori manifestarea unui comportament necorespunzător faţă de persoanele private de libertate, care contravine legii privind executarea pedepselor, sau faţă de alte persoane cu care intră în contact în timpul serviciului;

Realitate neverificata:

- conform specificului Penitenciarului Pelendava, inca de la infiintare - 1999, cat si in prezent, directorul adjunct SDRP, in speta recenta, comisarul sef Fulga Sorinel, participau la apelul de dimineata al detinutilor cat si la punerea in aplicare a programului zilnic. Drept urmare, daca a fost cazul inlesnirii regimului de detinere in aceste cazuri, acest aspect i se datoreaza celui mentionat anterior;

- in data de 06.01.2010 doar directorul adjunct SDRP, comisar sef Fulga Sorinel a participat la aceste activitati, seful sectiei fiind invoit, acesta manifestand astfel un comportament necorespunzator fata de detinutul S.I. acceptand ca acesta sa nu respecte programul zilnic in acea zi;

- in data de 07.01.2010, directorul adjunct SDRP, comisar sef Fulga Sorinel a a intarziat la serviciu, ajungand la ora 08⁰⁰. Pentru a respecta activitatile din programul zilnic aprobat si dispus de directorul unitatii, seful biroului SDRP, prin absenta din unitate a directorului adjunct, indirect cu atributii de director adjunct, subcomisar Popescu Alin, a participat la apelul detinutilor si cat si la punerea in aplicare a programului zilnic, dispunand, legal, masurile de intocmire a rapoartelor de incident.

2. Programul zilnic

Conform prevederilor din art. 149, alin. 2 din H.G. 1797 este o abatere disciplinara grava incalcarea art. 62, lit j din aceeasi H.G. – respectarea programului zilnic.

Realitate neverificata:

- existenta, sau nu, a unui program zilnic aprobat de director si care i se aplica detinutului S.I. Din datele noastre exista acest program, iar conform lui, detinutul S.I. era obligat sa se afle intr-o alta locatie dupa ora 07³⁰, ceea ce acesta a refuzat sa execute;

- In plus desi nu e necesar. Detinutului a semnat un act la Comisia de munca prin care se obliga sa respecte acest program.

3. Agentul constatator

Intrebarile puse de anchetatori incercau sa culpabilizeze mai multi ofiteri sau agenti, plecand de la cel care avea calitatea de agent constatator, indirect sa arate ca raportul nu a fost regulamentar intocmit.

Baza legala :

Decizia ANP 497/2007 privind procedura disciplinara aplicabila persoanelor private de libertate: art. 2, alin.1: constatarea abaterii disciplinare se face de catre personalul administratiei locului de detinere.

Lgea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor : art. 72, alin. 1: abaterile disciplinare se constata de catre personalul administratiei penitenciare si se consemneaza intr-un raport de incident;

Nota: dupa cum rezulta din aceste prevederi legale, nici un angajat nu are ca obligatie de serviciu, nefiind individualizata persoana care intocmeste raportul de incident. Singura cerinta legala este aceea de a fi fost de fata la comiterea abaterii disciplinare.

a) in primul caz, nerespectarea programului zilnic, au fost de fata 3 ofiteri si 6-7 agenti, oricare din acestia putand intocmi, legal, raportul de incident. Astfel, prin dispozitia data, a fost nominalizat unul din cei care au fost de fata si au constatat si ei comiterea abaterii disciplinare, in speta supraveghetorul sectiei, cel care a constatat prima data abaterea disciplinara, ofiterii obtinand doar confirmarea de la detinut a nerespectarii programului zilnic;

b) in al doilea caz, conform celor ce mi s-au spus de catre cei care s-au aflat pe sectia de detinere in momentul comiterii celei de a doua abateri disciplinare, automutilarea, doar subcomisarul Popescu Alin a vazut efectiv cand detinutul S.I. s-a automutilat.

4. Instigarea de catre director a detinutului la plangere penala

Realitate neverificata:

Aici este suficient sa postam cele scrise intr-un cotidian local :

“După cum spun chiar deţinuţii, în cursul dimineţii de marţi, la punctul de lucru unde lucrează deţinutul S. I. a ajuns directorul Craioveanu, care l-a învăţat pe acesta să-i facă plângere penală subcomisarului Popescu Alin. La prânz, tot directorul Craioveanu s-a deplasat pe secţia de deţinere unde s-a închis în biroul supraveghetorului, pe rând, cu doi deţinuţi, printre care şi S. I. Când au intrat în camerele de deţinere, ambii deţinuţi s-au lăudat că au fost învăţaţi să-l reclame pe ofiţer şi că îi vor rupe gâtul, deoarece au conducerea de partea lor, unul dintre aceştia dând, la dictare, o declaraţie împotriva acestuia”,

a afirmat, sub anonimat, unul dintre angajaţii penitenciarului.

Trecutul se uita usor cand ai pile ....

http://www.apador.org/show_report_nf.php?id=4

Citat: Maiorul Fulga, şeful Serviciului Pază, a fost şi el pus la dispoziţia DGP dar a şi fost trimis la penitenciarul Pelendava.

Sursa: APADOR-CH - 2004

Nota autor: aici probabil trebuie sa-si dea foc personalul ca sa scape de abuzurile lui.

Bilant anost si boicotat

Astazi 14.01.2010 a avut loc bilantul anual al Penitenciarului Pelendava.

Vazand ca personalul sectorului operativ a boicotat bilantul, prin absenta, nu masiva, chiar in totalitate, singurul participant din acest sector important intr-o unitate penitenciara fiind directorul adjunct comisar sef Fulga Sorinel, directorul Craioveanu, cu cateva minute inainte, a dispus sefilor de sectoare, sa adune, "cu japca", ceva, ceva participanti.

In fuga dupa un strop de simpatie. Vazand esecul din ziua anterioara cand nici un membru al personalului nu s-a inscris la seara traditionala organizata in vederea serbarii bilantului anual, directorul Craioveanu Ion a invitat doi fosti directori ai unitatii, comisarii sefi in rezerva Cucu Emanoil si Preda Eugen, oameni apreciati pentru caracterul si profesionalismul lor.

In scurt timp, acestia au observat atmosfera sumbra si apasatoare din jurul lor, privirile plecate la trecerea directorului, care aratau dreptatea pe care a avut-o inginerul ce a intocmit o satira la sfarsitul anului:

Mie insumi:
Pe vremea lui Lazaroiu, Preda, Cucu si Dumitru,
Invarteam ferma pe deget lafaindu-ma-n pupitru.
Toate mergeau ca pe roate, nu ca azi cu schiopatura,
Iar de spui ce nu-i convine, iti baga pumnu-n gura.

Privirile triste aruncate la plecare, au exprimat adancul dezgust pentru ceea ce a ajuns aceasta unitate.

Marlania. La scurt timp dupa ce a ajuns in functia de director, comisarul sef Craioveanu Ion si-a intarit pozitia prin critici aduse predecesorului sau Cucu Emanoil, atat in fata sefilor de la ANP cat si in fata actualilor subordonati:

- "pe Cucu il stiu din facultate, am fost colegi, dar adevarul este ca a pus unitatea la pamant, a furat si el si cei din jurul lui."

Sarutul lui Iuda sau sarut de fariseu. La sosirea fostului director in unitate, salariatii au asistat siderati la „pupaturile” de rigoare. Craioveanu l-a privit cu seninatate in ochi, iar mai tarziu, la bilant, i-a multumit pentru activitatea depusa in trecut. Fara cuvinte …..

Adevarul. Pe vremea fostului director unitatea aproviziona cu produse peste 17 penitenciare din toate colturile tarii, colectivul de conducere era bine inchegat, profesionist si impreuna cu cei din subordine, vorba unui salariat, veneau cu placere la serviciu, iar la bilanturi veneau mai-marii ANP-ului si .... presa.

Atmosfera tensionata, jignirile si epitetele adresate de Craioveanu atat subordonatilor cat si directorilor adjuncti (se exclude Fulga din ecuatie), au facut ca aceste vremuri sa fie doar o amintire placuta.

Parcarea, bordura si gazonul sunt insa infloritoare.

Si apropo de bilant, tot vorba inginerului de mai sus:

D-lui director
Ai facut fara un sfant,
Doua lucruri de -,,anvergura’’,
Netrecute in bilant:
O parcare si-o bordura.

UPDATE: Preluand un comentariu postat de un cititor, va rog sa urmariti imaginile de mai jos, imagini care descriu ce urmareste directorul Craioveanu de la fiecare subordonat.

Se exclud reactii ca:

- domnule director este ilegal ceea ce imi cereti;
- domnule director nu pot pune Bun de plata pe aceasta afacere ilegala;
- domnule director nu mai vorbiti de furat cand pentru gestiunea frauduloasa a banilor publici ati fost destituit;
-samd

indiferent de situatie. Din pacate sunt cativa oameni fara demnitate, onoare si curaj care au exact reactiile din imagini (n.a. Fulga, etc.)

http://www.trilulilu.ro/alex4311/a397b2c5555f94