Baron de Pelendava

Sper ca preluarea cu mici modificari a unei parti dintr-un articol aparut pe Blog-ul de la Barcea Mare, nu-i va supara pe colegii blogheri, dar citind ceea ce se scria am crezut initial ca vorbeste despre ceea ce se intampla de cateva luni in Penitenciarul Pelendava.

Seful ar trebui sa dea dovada sau sa faca dovada ca are abilitati de conducere si de lider. Al nostru este specialist in acuze, jigniri si in tipete. Din pacate a fi ferm nu inseamna a urla ca disperatul pe holurile puscariei. Seful trebuie sa cunoasca nevoile subalternilor si sa-i ajute în dezvoltarea profesionala, pastrand un echilibru intre viata personala si cea profesionala. La noi seful sta ca rapitorii speculand o greseala a ta ca sa poata sa te pedepseasca si sa-ti dovedeasca cat e el de bun.

Concluzionand, la Pelendava, totul merge prost din cauza lipsei de comunicare, excesul de autoritate , rigiditatea fata de ideile subordonatilor, transformarea puscariei statului in afacere familiala, toate astea ducand la denaturarea relatiei dintre sefi si subalterni si la un razboi atat declarat cat si de gherila, gen Blog.

Nu am crezut niciodata ca se va ajunge aici. In general sunt un optimist. Am crezut ca noul director este asa cum spunea ieri colegul meu, o imbinare a celor doi predecesori. Am crezut ca el traieste cu picioarele pe pamânt si isi va da seama ca a gresit, ca comportamentul sau nu a fost benefic pentru noi toti luat per individ in parte dar si pentru unitate.

Mesia. Pare hilar, dar exprimarile sale legate de activitatea nu numai a celor cu functii de executie, cat si a celor cu functii de conducere, comparativ cu ceea ce sustine ca a adus bun, il fac sa para un adevarat Mesia, venit sa salveze acest penitenciar de la "depravarea" profesionala.
Mai zilele trecute, cand directorul adjunct DEA a solicitat secretariatului o bucata de sfoara, Mesia, baron de Pelendava (n.a. directorul Craioveanu Ion), s-a oferit pe un ton dragastos sa-i faca rost de sapun.
Plina de bun simt, spre deosebire de gentleman-ul atat de serviabil, directoarea i-a comunicat ca nu e genul de persoana care sa stea intr-o functie daca nu este dorita de seful direct si va pleca atunci cand i se va cere. Faptul ca aceasta a refuzat sa-si puna deseori viza Bun de plata pe diverse documente a facut-o indezirabila.

Agentii sunt umiliti in fata detinutilor, ofiterii in fata agentilor, directorii adjuncti in fata agentilor, ofiterilor si personalului contractual de cel care povesteste in peregrinarile la "tatucu" Cel Mare despre ce, cum si in ce fel a gasit el aceasta unitate. De cat de mult se fura, de cat de multe afaceri se faceau, de cat de slab erau cordonate compartimentele de activitate si cat de mult s-au schimbat in bine de cand a venit el in unitate.

Insa Nea Nelu uita un lucru simplu, vremurile celor cu mentalitate invechita, cazona au apus de mult, exista sindicate, exista oameni cu coloana vertebrala, si, cel mai important, exact cum zicea un prieten, sunt din ce in ce mai putini cei care stau "in pozitia ghiocelului".