Inainte de a posta ideea acestui articol as vrea sa fac un scurt rezumat al acestora. Este vorba de afirmatiile directorului adjunct SDRP de la Pelendava, comisar sef Sorinel FULGA.
Deoarece nu consideram necesar sa postam pe blog numele unor oameni a caror onoare poate fi patata de afirmatiile acestuia, vom incerca sa fim cat mai evazivi.
- m-am intalnit vineri cu procurorul ......... la barul Blue Moon din Brazda si mi-a zis ca o sa scap fara probleme daca fac cum zice el;
- m-am consultat cu un juristul ............ si m-a invatat ce sa spun ca sa scap;
- astazi la 14.00 am vorbit cu ................ si mi-a zis sa nu-mi fac probleme. Noi ne stim bine, am fost colegi in academie, chiar daca nu am fost in acelasi an. (n.a. ofiter din ANP cu functie. Convorbirea s-a derulat prin dispeceratul unitatii);
- l-am sunat in week-end pe ................ si a zis ca am gresit dar face tot ce poate sa ma scape (n.a. ceva mare prin M.J.)
Tinand cont de toate aceste aspecte, precum si de cele ce a spus ca vrea sa sustina in fata parchetului, asa cum a sustinut in fata ANPului, am convocat echipa de redactie Oltenia Prison, si, impreuna cu acestia am pregatit un material in sprijinul ofiterului implicat de la Pelendava.
Pe aceasta cale, va adresam rugamintea, daca doriti, sa ne sprijiniti cu puncte de vedere juridice, pe adresa de mail a Blog-ului, respectiv: olteniaprison@gmail.com
Materialul este:
Domnule procuror,
Având în vedere specificul activităţii noastre, revin cu completări care sunt de natură să creeze o imagine clară, din punct de vedere legal, ale celor sesizate anterior.
Falsul material în înscrisuri oficiale
Falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.
Falsul prevăzut în alineatul precedent, săvârşit de un funcţionar în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Sunt asimilate cu înscrisurile oficiale biletele, tichetele sau orice alte imprimate producătoare de consecinţe juridice.
Tentativa se pedepseşte.
Conform interpretărilor juridice, înscrisul oficial este "expresia grafică a unei manifestări sau declaraţii de voinţa, ori a unei atestări a unui fapt" redând prin conţinut fapte, împrejurări, evenimente, stări, acţiuni de care legea penală leagă anumite consecinţe juridice.
In acelaşi timp, noţiunea de înscris oficial este în concordanţă şi cu definiţia ei criminalistică prin care se vizează "orice înscris tipărit, dactilografiat, manuscris, schiţă, desen, prin care se atestă starea civilă, identitatea personală, pregătirea şcolară ori profesională, încheierea de diferite contracte, felurite declaraţii, precum şi bilete de călătorie, timbre, etc. ".
Potrivit art. 150 alin. 2 din Codul penal, aşa cum a fost modificat prin Legea 140/1996, înscris oficial este "este orice înscris care emana de la o unitate la care se refera art. 145 sau care aparţine unei asemenea unităţi.” Art. 145 defineşte termenul de "public" prin tot ce priveşte autorităţile publice, instituţiile publice, instituţiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publică, serviciile de interes public, precum şi bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public.
Din considerentele enunţate de art. 145 Cod penal coroborat cu prevederile art. 1, alin. 3 din Hotărârea de Guvern 1849/2004 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor rezultă faptul că Penitenciarul Pelendava este o instituţie publică, iar documentele emise de aceasta intră în categoria înscrisurilor oficiale.
Având în vedere cele menţionate anterior documentul alterat de directorul adjunct la Penitenciarului Pelendava, comisar şef Sorinel FULGA, are o serie de caracteristici care atestă de asemenea caracterul său de înscris oficial, astfel:
Registrul de evidenţă a rapoartelor de incident:
- este înregistrat la registratura Penitenciarului Pelendava;
- are filele numerotate;
- este contrasemnat ca fiind un înscris oficial al Penitenciarului Pelendava, fiind autentificat în acest sens cu ştampila unităţii pe ultima filă;
- este prevăzut prin Decizia Directorului General al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor nr. 491/28.05.2007 privind aprobarea Nomenclatorului dosarelor şi termenelor de păstrare a documentelor create în activitatea unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
- are termen de păstrare permanent.
2. Alterarea înscrisului oficial
Literatura de specialitate, cât şi practica judiciară au relevat elementele esenţiale ale infracţiunii de fals în acte, arătând că aceasta prezintă trei caracteristici principale şi anume:
- alterarea adevărului conţinut într-un document,
- producerea efectivă sau aptitudinea de a produce consecinţe juridice,
- prezenţa elementului intenţie la săvârşirea faptei.
Oricare ar fi modurile de alterare a adevărului pe care se prezumă că îl exprimă înscrisul oficial, ele se reduc în principal la două forme: falsul material şi falsul intelectual.
Falsul material se poate comite atât concomitent cu întocmirea documentului, prin realizarea unui document în întregime contrafăcut, cât şi după redactarea acestuia printr-o modificare (alterare) fizică a sa. Alterarea unui înscris constă din denaturarea lui, modificarea materială, transformarea conţinutului, ştergerea în orice mod de litere, fraze, cuvinte, semne de punctuaţie, ori folosirea unor procedee de juxtapunere.
Deşi legea penala nu face deosebire între diferitele modalităţi de realizare ale falsurilor, referindu-se doar la efectele acestora - falsificarea - în practică s-a apreciat că un document poate fi :
1. falsificat - prin modificări parţiale aduse unui act autentic,
2. contrafăcut - prin producerea unui document în totalitate fals.
Intr-o lucrare de referinţă pentru cercetarea criminalistică a falsului în acte din România, republicată recent, se arată că “Procedeele cele mai frecvente de alterare a actelor sunt ştersăturile şi adăugirile. Aceste forme de modificare a unui act adevărat se pot întâlni separat sau împreună, pe acelaşi act şi chiar la acelaşi cuvânt sau semn grafic; de asemenea ele pot însoţi şi alte forme de modificare ale actului”. Sigur ca metodele de falsificare, alterare a conţinutului unui document nu se opresc aici.
La aceste se adaugă şi falsul prin acoperire de text.
3. Prejudiciul material şi aptitudinea de a produce consecinţe juridice
Fără o hotărâre şi fără exteriorizarea ei prin acţiune nu poate exista infracţiune, deoarece numai o acţiune (o inacţiune) poate aduce atingere valorii sociale şi deci să producă urmări sociale periculoase.
Art. 157, alin. 1 (obiectivele procedurii disciplinare) din Hotărârea de Guvern nr. 1897/21.12.2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor: „în locurile de deţinere, ordinea şi disciplina sunt stabilite şi menţinute riguros, în scopul asigurării securităţii colective şi individuale, precum şi a unei vieţi în comun bine organizate.”
În conformitate cu prevederile art. 157, 158, 159, 160 şi 161 din Hotărârea de Guvern nr. 1897/21.12.2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor privind procedura disciplinară a persoanelor private de libertate şi prevederile Deciziei nr. 497/04.06.2007 a Directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor privind metodologia procedurii disciplinare aplicabile persoanelor private de libertate, etapele procedurii disciplinare sunt următoarele:
- pasul 1: întocmirea raportului de incident (orice membru al personalului administraţiei penitenciarului care constată abaterea disciplinară);
- pasul 2: înregistrarea obligatorie ca raportului de incident de către şeful de tură în registrul instituit în acest sens;
- pasul 3: declanşarea procedurii disciplinare de către şeful secţiei;
- pasul 4: efectuarea cercetării prealabile a abaterii disciplinare de către o persoană desemnată;
- pasul 5: desfăşurarea lucrărilor comisiei de disciplină a deţinuţilor.
În cazul sesizat nu au fost urmaţi decât primii trei paşi prevăzuţi de actele normative.
Comisia de disciplină nu se poate antepronunţa cu privire la abaterea disciplinară, aceasta luând hotărâri numai în integralitatea ei (director penitenciar – preşedinte, director adjunct – membru, supraveghetor – membru), ea poate lua o hotărâre numai după studierea dosarului de cercetare care cuprinde declaraţii, note de informare, note de constatare şi orice alte înscrisuri olografe sau copii ale documentelor oficiale ori mijloace de probă şi după ascultarea deţinutului în cauză şi a oricărei persoane care are cunoştinţă despre împrejurările comiterii faptei.
Având în vedere faptul că, în conformitate cu prevederile art. 161, alin. 1 din Hotărârea de Guvern nr. 1897/21.12.2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor: „autoritatea disciplinară este exercitată numai de comisia de disciplină”, prin acţiunea de alterare a Registrului de evidenţă a rapoartelor de incident şi distrugere a raportului de incident, directorul adjunct la Penitenciarului Pelendava, comisar şef Sorinel FULGA adus atingere valorilor sociale, de natură să producă urmări periculoase având în vedere chintesenţa dorită de legiuitor prin prevederile din art. 157, alin. 1 (obiectivele procedurii disciplinare) din Hotărârea de Guvern nr. 1897/21.12.2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor: „menţinerea riguroasă a ordinii şi disciplinei în scopul asigurării securităţii colective şi individuale, precum şi a unei vieţi în comun bine organizate.”
Aplicarea unei sancţiuni disciplinare de către Comisia de disciplină a deţinuţilor avea următoarele consecinţe juridice:
- schimbarea regimului de deţinere al deţinutului intr-unul mai sever (art. 91, alin. 3 din Hotărârea de Guvern nr. 1897/21.12.2006), abaterea disciplinară comisă de deţinut fiind una gravă, prevăzută de art. 63, lit. r din Hotărârea de Guvern nr. 1897/21.12.2006.
- amânarea liberării condiţionate (art. 75 şi art. 77 din Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi art. 190 şi 191 din Hotărârea de Guvern nr. 1897/21.12.2006), având în vedere ca liberarea condiţionată constituie o măsură de încredere faţă de deţinut, bazată pe conduita acestuia pe perioada detenţiei şi de eforturile acesteia pentru reintegrare socială, iar prin autoagresiune, deţinutul a dat dovadă că nu îndeplinea respectivele condiţii.
..mai clar de atat nici ca se putea.
RăspundețiȘtergerebine ca nu ai dat cu mine la PMT cand a fost concursul de juristi.
RăspundețiȘtergereun jurist.
pune si cateva spete la sfarsit, gen:
RăspundețiȘtergerehttp://spete.avocatura.com/speta.php?pid=11883
daca mai aveti nevoie va trimit pe adresa de mail.
am nevoie de un avocat!!!te pui?
RăspundețiȘtergereAm auzit ca Fulga va avea nevoie de avocat.Esti ca si luat!
RăspundețiȘtergereEsti o comoara la casa ...sefului!!! ...in adancuri infundata!!!
RăspundețiȘtergereOmeneste vorbind, daca vreunul dintre membrii colectivului de redactie ai blog-ului ar fi fost in situatia celor de mai sus, n-ar fi procedat similar?
RăspundețiȘtergereTot omeneste vorbind, daca aceiasi membri ar fi fost in situatia "potentatilor", n-ar fi raspuns "Lasa ba ca se rezolva!"?
Nu ii tine pe multi sa procedeze similar , privind din ambele perspective.
RăspundețiȘtergereLa PMS , dimineata la pregatire s-a " prelucrat " speta si mesajul transmis de ofiterii participanti a fost ceva gen : " nu rupeti rapoarte de incident , lasati comisia de disciplina sa decida " .
Deci concluzia la ultimul comentariu este ca nu pe multi ii tinea sa rupa rapoarte de incident asa cum pe multi nu ii tinea sa faca scandal ca li s-a rupt raportul de incident .