M-am amuzat putin pe seama celor citite referitor la situatia de la Colibasi si absurda sesizare a Comisiei de disciplina a penitenciarului pentru simplul fapt ca un functionar public si-a exercitat dreptul la opinie prevazut de mereu violata Constitutie a Romaniei.
Dar ... am mai gasit ceva, concluzia e simpla, asa sef, asa subaltern.
Proiectul de modificare a Codului civil este un demers care a inceput in cursul anului 2004. In 2006, printr-un ordin al ministrului de justitie, numarul 828/C/24, s-a constituit Comisia pentru revizuirea proiectului noului Cod civil, comisie formata din 18 membri, respectiv colaboratori externi (printre acestia cadre didactice din Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti) si personalul din cadrul Serviciului de drept privat al Directiei Elaborare Acte Normative, Studii si Documentare – Ministerul Justitiei. Se cuvine mentionat faptul ca din comisia respectiva a facut parte inclusiv Catalin Predoiu, doctor în drept, dar pâna la data de 29 februarie 2008, data numirii sale în functia de ministru al justitiei. Amendamentele formulate la proiectul Codului civil au fost finalizate in cursul lunii decembrie 2008. Proiectul a primit votul Guvernului in 13 martie 2009, fiind imediat livrat spre dezbatere Senatului. In toata aceasta procedura s-a omis un singur demers, prevazut de lege si in consecinta obligatoriu, demers care revenea Ministerului de Justitie, si anume punerea in discutie publica a Codului civil. Actiunea trebuia initiata si sustinuta de Ministerul de Justitie inainte ca textul proiectului sa fie aprobat de Guvern. Primul care a luat atitudine este Federatia Româna a Jurnalistilor, MediaSind, care a organizat ieri, pe aceasta tema, o conferinta de presa.
Drept nepatrimonial vs libertate de exprimare
Un element de noutate este crearea institutiei „persoanei fizice”, fiind acordata o atentie speciala asigurarii protectiei drepturilor si libertatilor civile fundamentale inerente personalitatii umane. In spatele acestor principii democratice laudabile se ascunde “pumnul pus in gura presei”. Ca sursa de inspiratie, fostul si actualul ministru de justitie Catalin Predoiu spune ca a folosit texte consacrate din Codul civil francez si Codul civil al provinciei Québec - Canada. Pe cale de consecinta, au fost introduse dispozitii care sa asigure protectia drepturilor personale nepatrimoniale, prin mijloace juridice specifice.In textul articolului 262, din capitolul “Apararea drepturilor nepatrimoniale”, aliniatul 2, se arata: orice persoana fizica are dreptul la ocrotirea valorilor strans legate de fiinta umana, cum sunt viata, sanatatea, integritatea fizica, demnitatea, intimitatea vietii private, creatia stiintifica, artistica, literara sau tehnica, precum si ale oricaror alte drepturi nepatrimoniale. In temeiul acestei prevederi, articolul urmator, 263, arata: persoana fizica ale carei drepturi nepatrimoniale au fost incalcate ori sunt amenintate poate cere instantei interzicerea faptei ilicite, interzicerea in viitor (…) sau poate cere instantei sa-l oblige pe autor sa indeplineasca orice masuri socotite necesare de instanta spre a ajunge la restabilirea dreptului lezat, inclusiv sechestrarea, distrugerea, confiscarea sau retragerea din circulatie a bunurilor sau mijloacelor care au servit la savarsirea faptei prejudiciabile.
Masura excesiva si restrictiva
Pentru intelegerea textului sa ne imaginam urmatorul scenariu: ziarul X pregateste o ancheta jurnalistica despre faptele unei persoane Y, fapte care pot fi de competenta unui organ de cercetare penala. Persoana afla despre respectivul material, se adreseaza instantei cu reclamatia ca ii sunt incalcate drepturile nepatrimoniale (asa cum prevede noul Cod civil), iar instanta decide blocarea aparitiei respectivului material. Mai mul, instanta poate dispune confiscarea calculatorului, agendei, dar si a altor mijloace de proba care sustin ancheta jurnalistica. Norica Nicolai, vicepresedinte al PNL, fosta sefa a Comisiei juridice din Camera Deputatilor, a afirmat referitor la aceasta chestiune: “Este o masura excesiva, care limiteaza libertatea de expresie. Si asta in conditiile in care orice statistica a Ministerului Public poate dovedi cat de mare este numarul dosarelor penale care au plecat de la autosesizari ale organelor de urmarire penala, dupa unele materiale, anchete si documente publicate de presa. Acum toate acestea se pot bloca.” In replica, ministrul Predoiu vede toate aceste prevederi dintr-un alt unghi, sustinand ca in fapt face o favoare presei. ”Principiile sunt de natura nu doar a proteja drepturile patrimoniale sau nepatrimoniale, dar si de a face o relatie mai transparenta între presa si subiectele de presa. Nici prin cap nu le-a trecut expertilor care au lucrat la Codul civil, si cu atât mai mult oficialitatilor statului, sa îngradeasca libertatea de exprimare”, a afirmat ministrul. Mai mult, în articolele 263 - 274 din noul Cod civil, ce reglementeaza activitatea de presa, nu se regaseste elementul de buna-credinta. Jurnalistii pot fi condamnati daca publica informatii gresite, fara sa se distinga între o informatie preluata cu buna-credinta dintr-o sursa oficiala sau o informatie falsa publicata cu rea-credinta. Proiectul face vorbire doar de “fapte neadevarate”, ceea ce înseamna ca jurnalistii vor fi obligati sa demonstreze adevarul absolut - o prevedere abuziva care intra în conflict cu jurisprudenta CEDO. Jurnalistii vor putea fi hartuiti în presa prin proceduri de urgenta. În cazul în care o persoana va cere “drept la replica”, institutiile de presa au obligatia sa raspunda petentilor în doua zile. În caz de refuz, petentii pot cere instantei obligarea la publicarea replicii. Procesul va fi judecat potrivit prevederilor referitoare la ordonanta presedintiala - în regim de urgenta si în sedinte secrete.
«Daca vreti o lege a presei – o facem!»
Norica Nicolai a completat tabloul cu urmatoarele detalii: “Respectivele prevederi au fost introduse in textul Codului civil dupa ce am plecat noi de la guvernare, deci de actualul executiv. Este absurd ca prevederi care sa aiba efect doar in ceea ce priveste mass-media sa fie incluse in Codul civil. Daca se urmarea reglementarea in domeniu, normal era sa se conceapa o lege organica speciala. Va fi greu pana la momentul in care printr-o ordonanta prezidentiala, emisa de un judecator, va fi interzisa publicarea unei anchete, din acel moment incolo practic jurnalismul de investigatii va fi un domeniu inchis, mort, inexistent, pentru ca oricine va clama prevederile Codului civil pentru a bloca aparitia unui text care poate prezenta detalii ce tin de domeniul penal, sub pretextul garantarii vietii private”. Ministrul justitiei, cu malitiozitate, a afirmat ca prevederile vor sa construiasca o “relatie matura între presa si subiectul de presa”, completand: “Nu ne-am propus sa facem o lege a presei, dar, daca doriti, o vom face!”. Ca un semn de bunavointa, Predoiu a invitat jurnalistii prezenti sa faca amendamente, daca doresc, la noile coduri, pentru a le trimite în Parlament. De notat este faptul ca intentia Guvernului este aceea de a trece proiectele Codului penal si civil prin asumarea raspunderii, deci fara a lasa loc pentru alte dezbateri si amendamente, in forma in care au fost concepute. Si daca tinem cont de majoritatea din Parlament, demersul este mai mult decat realizabil. Daca ar fi sa fie supus unei dezbateri, noul Cod civil ar putea intra în vigoare într-un an si jumatate–doi.
Drept nepatrimonial vs libertate de exprimare
Un element de noutate este crearea institutiei „persoanei fizice”, fiind acordata o atentie speciala asigurarii protectiei drepturilor si libertatilor civile fundamentale inerente personalitatii umane. In spatele acestor principii democratice laudabile se ascunde “pumnul pus in gura presei”. Ca sursa de inspiratie, fostul si actualul ministru de justitie Catalin Predoiu spune ca a folosit texte consacrate din Codul civil francez si Codul civil al provinciei Québec - Canada. Pe cale de consecinta, au fost introduse dispozitii care sa asigure protectia drepturilor personale nepatrimoniale, prin mijloace juridice specifice.In textul articolului 262, din capitolul “Apararea drepturilor nepatrimoniale”, aliniatul 2, se arata: orice persoana fizica are dreptul la ocrotirea valorilor strans legate de fiinta umana, cum sunt viata, sanatatea, integritatea fizica, demnitatea, intimitatea vietii private, creatia stiintifica, artistica, literara sau tehnica, precum si ale oricaror alte drepturi nepatrimoniale. In temeiul acestei prevederi, articolul urmator, 263, arata: persoana fizica ale carei drepturi nepatrimoniale au fost incalcate ori sunt amenintate poate cere instantei interzicerea faptei ilicite, interzicerea in viitor (…) sau poate cere instantei sa-l oblige pe autor sa indeplineasca orice masuri socotite necesare de instanta spre a ajunge la restabilirea dreptului lezat, inclusiv sechestrarea, distrugerea, confiscarea sau retragerea din circulatie a bunurilor sau mijloacelor care au servit la savarsirea faptei prejudiciabile.
Masura excesiva si restrictiva
Pentru intelegerea textului sa ne imaginam urmatorul scenariu: ziarul X pregateste o ancheta jurnalistica despre faptele unei persoane Y, fapte care pot fi de competenta unui organ de cercetare penala. Persoana afla despre respectivul material, se adreseaza instantei cu reclamatia ca ii sunt incalcate drepturile nepatrimoniale (asa cum prevede noul Cod civil), iar instanta decide blocarea aparitiei respectivului material. Mai mul, instanta poate dispune confiscarea calculatorului, agendei, dar si a altor mijloace de proba care sustin ancheta jurnalistica. Norica Nicolai, vicepresedinte al PNL, fosta sefa a Comisiei juridice din Camera Deputatilor, a afirmat referitor la aceasta chestiune: “Este o masura excesiva, care limiteaza libertatea de expresie. Si asta in conditiile in care orice statistica a Ministerului Public poate dovedi cat de mare este numarul dosarelor penale care au plecat de la autosesizari ale organelor de urmarire penala, dupa unele materiale, anchete si documente publicate de presa. Acum toate acestea se pot bloca.” In replica, ministrul Predoiu vede toate aceste prevederi dintr-un alt unghi, sustinand ca in fapt face o favoare presei. ”Principiile sunt de natura nu doar a proteja drepturile patrimoniale sau nepatrimoniale, dar si de a face o relatie mai transparenta între presa si subiectele de presa. Nici prin cap nu le-a trecut expertilor care au lucrat la Codul civil, si cu atât mai mult oficialitatilor statului, sa îngradeasca libertatea de exprimare”, a afirmat ministrul. Mai mult, în articolele 263 - 274 din noul Cod civil, ce reglementeaza activitatea de presa, nu se regaseste elementul de buna-credinta. Jurnalistii pot fi condamnati daca publica informatii gresite, fara sa se distinga între o informatie preluata cu buna-credinta dintr-o sursa oficiala sau o informatie falsa publicata cu rea-credinta. Proiectul face vorbire doar de “fapte neadevarate”, ceea ce înseamna ca jurnalistii vor fi obligati sa demonstreze adevarul absolut - o prevedere abuziva care intra în conflict cu jurisprudenta CEDO. Jurnalistii vor putea fi hartuiti în presa prin proceduri de urgenta. În cazul în care o persoana va cere “drept la replica”, institutiile de presa au obligatia sa raspunda petentilor în doua zile. În caz de refuz, petentii pot cere instantei obligarea la publicarea replicii. Procesul va fi judecat potrivit prevederilor referitoare la ordonanta presedintiala - în regim de urgenta si în sedinte secrete.
«Daca vreti o lege a presei – o facem!»
Norica Nicolai a completat tabloul cu urmatoarele detalii: “Respectivele prevederi au fost introduse in textul Codului civil dupa ce am plecat noi de la guvernare, deci de actualul executiv. Este absurd ca prevederi care sa aiba efect doar in ceea ce priveste mass-media sa fie incluse in Codul civil. Daca se urmarea reglementarea in domeniu, normal era sa se conceapa o lege organica speciala. Va fi greu pana la momentul in care printr-o ordonanta prezidentiala, emisa de un judecator, va fi interzisa publicarea unei anchete, din acel moment incolo practic jurnalismul de investigatii va fi un domeniu inchis, mort, inexistent, pentru ca oricine va clama prevederile Codului civil pentru a bloca aparitia unui text care poate prezenta detalii ce tin de domeniul penal, sub pretextul garantarii vietii private”. Ministrul justitiei, cu malitiozitate, a afirmat ca prevederile vor sa construiasca o “relatie matura între presa si subiectul de presa”, completand: “Nu ne-am propus sa facem o lege a presei, dar, daca doriti, o vom face!”. Ca un semn de bunavointa, Predoiu a invitat jurnalistii prezenti sa faca amendamente, daca doresc, la noile coduri, pentru a le trimite în Parlament. De notat este faptul ca intentia Guvernului este aceea de a trece proiectele Codului penal si civil prin asumarea raspunderii, deci fara a lasa loc pentru alte dezbateri si amendamente, in forma in care au fost concepute. Si daca tinem cont de majoritatea din Parlament, demersul este mai mult decat realizabil. Daca ar fi sa fie supus unei dezbateri, noul Cod civil ar putea intra în vigoare într-un an si jumatate–doi.
Siparezule, in mata de plagiator, pune dreaqu sursa de "inspiratie", ca te crede lumea dastept, ba escrocule!
RăspundețiȘtergereSiparezule (vorba vine, ca si pentru asta esti un parci), stii care este opinia mea despre tine, opinie la care, de altfel, am un drept constitutional? Ca esti un gunoi uman, o zdeamta imputita si un complexat plin de frustrari. Opinia mea!
RăspundețiȘtergereSa fii... sanatos!